În ultimii ani, termenul „gaslighting” a început să fie tot mai prezent în discuțiile despre sănătatea mentală și relațiile interpersonale. Dar ce înseamnă de fapt acest concept și cum îl putem identifica în viața de zi cu zi? Gaslighting-ul este o formă subtilă și periculoasă de manipulare emoțională care poate afecta profund o persoană, făcând-o să își pună la îndoială percepțiile, gândurile și chiar realitatea.

Ce este gaslighting-ul?

Gaslighting-ul este o tehnică de manipulare psihologică în care o persoană sau un grup încearcă să inducă îndoiala în mintea unei alte persoane, punându-i sub semnul întrebării realitatea, memoria și percepțiile. Termenul provine dintr-o piesă de teatru din 1938, „Gas Light”, care a fost ulterior adaptată în filmele „Gaslight” din 1940 și 1944. În poveste, un soț manipulează subtil percepția soției sale, făcând-o să creadă că înnebunește, prin micșorarea treptată a intensității luminilor de gaz din casă, dar insistând că nu se întâmplă nimic.

Într-un context modern, gaslighting-ul se manifestă prin minciuni, distorsionarea adevărului și comportamente care au ca scop manipularea victimei pentru a o face să se simtă confuză, nesigură sau chiar nebună. Această formă de manipulare este adesea folosită în relațiile de abuz, dar poate apărea și în alte contexte, precum la locul de muncă sau în cercuri de prieteni.

Cum funcționează gaslighting-ul?

Gaslighting-ul nu este un proces care se întâmplă peste noapte. Este un fenomen treptat și sistematic, care se desfășoară pe o perioadă lungă de timp. Manipulatorul va începe prin a pune sub semnul întrebării percepțiile și amintirile victimei. De exemplu, poate spune: „Ești prea sensibil/ă, nu s-a întâmplat nimic” sau „Nu îți amintești corect, am spus altceva”. Victima începe să se îndoiască de propriile simțuri și, în timp, ajunge să depindă tot mai mult de versiunea realității prezentată de manipulator.

Un alt aspect al gaslighting-ului este izolarea victimei. Manipulatorul poate încerca să o facă să se simtă neînțeleasă de cei din jur, întrebându-se dacă ceilalți o vor crede sau o vor sprijini. De asemenea, poate apela la „divizarea” victimei de persoanele apropiate, făcând-o să creadă că doar manipulatorul știe ce este mai bine pentru ea.

Cum să recunoști gaslighting-ul?

Identificarea gaslighting-ului poate fi dificilă, deoarece acesta se întâmplă treptat și de obicei se bazează pe minciuni aparent inofensive. Totuși, există câteva semne care pot indica că ești victima acestui tip de manipulare:

1. Îndoiala constantă – Te întrebi frecvent dacă percepțiile tale sunt corecte sau dacă îți amintești lucrurile greșit.
2. Confuzie și anxietate – Te simți tot mai confuz/ă, anxios/anxioasă sau nesigur/ă de propriile gânduri și sentimente.
3. Negarea realității – Persoana care face gaslighting-ul neagă fapte evidente sau întâmplări, chiar și atunci când există dovezi clare.
4. Izolarea – Te simți tot mai izolat/ă și ai impresia că nimeni nu te înțelege sau nu te crede.
5. Culpabilizare – Manipulatorul te face să te simți vinovat/ă pentru lucruri care nu sunt vina ta.

Ce poți face dacă ești victima gaslighting-ului?

Dacă simți că ești victima gaslighting-ului, este important să îți acorzi timp pentru a-ți recâștiga încrederea în propriile percepții. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta:

• Fii conștient de semnele gaslighting-ului – Cunoașterea acestui fenomen îți poate permite să identifici mai ușor manipularea.
• Păstrează dovezi – Scrie-ți amintirile, gândurile și întâmplările importante pentru a le putea analiza ulterior.
• Caută sprijin – Vorbește cu persoane de încredere care îți pot confirma realitatea și care te pot sprijini în procesul de vindecare.
• Căută ajutor profesional – Un terapeut sau consilier poate să te ajute să navighezi prin efectele gaslighting-ului și să îți refaci încrederea în sine.

Concluzie

Gaslighting-ul este o formă insidioasă de manipulare emoțională care poate distruge stima de sine și sănătatea mentală a unei persoane. Este important să recunoști semnele acestui comportament și să iei măsuri pentru a te proteja. Nu trebuie să accepți niciodată să fii manipulat/ă sau să-ți îndoiești propriile percepții. Dacă te afli într-o relație de gaslighting, nu ești singur/ă, iar ajutorul este disponibil.